ANCORE ISTORICE
9 RUŞINI DIN ISTORIA RECENTǍ

EXPOZIȚIE DE ILUSTRAȚIE

Istoria recentă a României reprezintă mai mult decât o succesiune de date și evenimente. E o poveste trăită de oameni, cu pierderi, tăceri, revolte și curaj.

Cele nouă ilustrații create de Alina Bradu-Pintea traduc emoția colectivă a unor episoade care, deși aparțin trecutului, reverberează încă în prezent: pierderi teritoriale, violențe etnice, control asupra corpului, manipulare politică, proteste reprimate, tragedii care au schimbat societatea românească. Privite împreună, lucrările alcătuiesc o hartă fragmentară a memoriei: un mozaic de traume și întrebări, de rupturi și continuități, de tăceri și strigăte, de frici și rezistențe, de începuturi promise și finaluri neterminate.

Expoziția e o invitație la a privi trecutul cu responsabilitatea celui care trăiește în prezent. Pentru că libertatea nu e un cadou definitiv, ci un exercițiu zilnic de atenție și implicare. Poate că întrebarea adevărată nu e doar ce s-a întâmplat atunci?, ci cum răspundem noi acum?. Cum transformăm memoria colectivă într-o resursă vie pentru un viitor mai drept?

Despre autoare:

Alina Bradu-Pintea caută mereu felul în care imaginea poate spune ceea ce cuvintele nu reușesc. Lucrările ei cuprind cărți pentru copii, jocuri video, film de animație și instalații interactive, firul comun al muncii sale fiind relația dintre artă și comunitate.

În proiectele sale, desenul devine atât poveste, cât și exercițiu de empatie prin care emoțiile colective sunt traduse în limbaj vizual.

Expoziția 9 RUŞINI DIN ISTORIA RECENTǍ a fost realizatǎ cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca și cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

ABDICAREA LUI CAROL AL II-LEA

SEPTEMBRIE 1940

…și nu s-au mai vǎzut niciodatǎ.

Dupǎ fuga din România, urmatǎ celei de-a doua abdicǎri de pe tronul țǎrii, Carol al II-lea a locuit în SUA, Mexic, Brazilia şi Portugalia. Fiul sǎu, Regele Mihai și Regina Ana, cu care s-a cǎsǎtorit în 1948, nu l-au mai întâlnit niciodată. Niciunul dintre copiii Regelui Mihai nu și-a întâlnit vreodată bunicul patern. Mihai I a lipsit şi de la înmormântarea tatǎlui. La fel ca relația lor, în 1940 România a fost şi ea sfâşiatǎ de pierderea de teritorii, dupǎ ultimatumul dat de Uniunea Sovieticǎ.

POGROMUL DE LA IAȘI

27-30 iunie 1941
13.266 de persoane au fost ucise în doar 3 zile.

Au urmat 50 de ani de tǎcere și de ascundere a masacrului din istoria oficialǎ. Abia după 1990, când s-au deschis arhivele statului și au început sǎ fie consemnate amintiri ale supraviețuitorilor și ale martorilor care mai trăiau, enormitatea mǎcelului a ieșit la ivealǎ.

Surse recomandate: site-ul Iași 1941, vizionarea filmului Ieșirea trenurilor din gară (realizat de regizorul Radu Jude și de istoricul Adrian Cioflâncă), o vizita la MUZEON – Povestea vecinului tău evreu.

DEPORTǍRILE ÎN BǍRǍGAN

1951-1956
40.320 de persoane au fost deportate în „Siberia României”.
1.700 au murit, dintre care 174 copii.

„A deporta” înseamnă „a trimite forţat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic“. Pentru a îndulci sensul, comuniştii au vorbit despre dislocare sau strămutare. Deportǎrile au continuat pânǎ la cǎderea regimului comunist, în 1989, deşi, formal, Republica Popularǎ România se angajase sǎ respecte drepturile omului de la primirea în ONU în decembrie 1955.

Bibliografie recomandata: raftul cu cǎrti de pe site-ul Deportati in Baragan

DECREȚEII

1966-1989
9.452 de femei au murit, cauza trecutǎ în statisticile oficiale fiind mortalitatea maternă.

Decretul 770, care interzicea avortul, a fost emis în 1 octombrie 1966 de regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu. Nu existau nici contraceptive la care populația sǎ aibǎ acces. La doi ani după interzicerea avorturilor, apǎruse primul milion de copii peste sporul natural al populației. „Decrețeii” sunt ei şi toți ceilalți copii neplanificați, nǎscuți în perioada cât decretul a fost în vigoare. Cifrele despre mortalitatea femeilor nu includ miile de avorturi clandestine, întrucât nu există suficiente date despre dimensiunea fenomenului.

Recomandăm vizionarea documentarului Născuți la comandă. Decrețeii (regia Florin Iepan) și o vizită online la Muzeul Abandonului.

MINERIADA

13-15 iunie 1990
6 persoane ucise
700 de persoane rǎnite, fiind bǎtute crunt de mineri.
1.000 de protestatari reținuți și încarcerați la o unitate militară.

Mii de mineri au fost aduși cu trenurile în Bucureşti de conducerea de atunci a României, în frunte cu Ion Iliescu, sub pretextul de a apǎra democrația. Pericolul? Oameni care protestau de 2 luni în Piața Universitǎții și cereau alegeri libere, corecte, democratice. „Cea mai mare victimă a Mineriadei a fost România. După căderea regimului comunist, o mulțime de investitori străini intenționau să investească masiv, dar după violențele barbare petrecute la București, oamenii de afaceri occidentali au realizat că România e o țară nefrecventabilă.” – reportaj Deutsche Welle

PRIVATIZǍRILE FRAUDULOASE

Anii 1990 – 2000
60% din industrie era privatizatǎ pânǎ în 2000, fǎrǎ ca statul sǎ aibǎ o procedurǎ transparentǎ pentru privatizare, cu etape clare. Nici vreo metodǎ de a stabili valoarea financiarǎ a bunurilor scoase la licitație.
60% din industrie privatizată până în 2000, fără transparență, criterii clare sau o metodă de evaluare reală a bunurilor.

Marile privatizări au demarat în 1998: Compania de telefoane, industria cimentului, Uzinele de automobile Dacia, dar şi sute de companii medii. Cum au fost posible fraude la nivel de mare industrie? „Kapitalism, rețeta noastrǎ secretǎ” (regia Alexandru Solomon, 2010), film documentar vǎzut la cinema de numai 7.851 de români, merge pe firul roşu al afacerilor necurate din tranziție, folosind surse jurnalistice şi interviuri chiar cu miliardarii de top ai perioadei, precum Dinu Patriciu sau George Copos.

Surse recomandate:

YouTube, canalul lui Zaiafet: Sorin Ovidiu Vântu și dezastrul FNI, Caritas: cea mai mare țeapă dată românilor (anii ’90), episodul despre cum a aparut presa libera in anii ‘90 si documentarul Kapitalism, rețeta noastră secretă, regia Alexandru Solomon.

BREAKING NEWS

2000-2015
Sute de licențe tv au fost acordate în 2002 după ce a apǎrut Legea Audiovizualului.
550 de milioane de euro erau investiți în 2008 de firme în publicitatea media, conform IRES, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. Investițiile au scǎzut pânǎ la 305 milioane de euro în 2013, cu criza economicǎ.
De la 3 la 1500 de ziare.

Au fost anii în care jurnalismul se învǎța fǎcând, prin experimentare, cǎci singurii „experți” disponibili erau cei care activaserǎ în presa comunistă, când existau 3 ziare naționale: Scânteia, România liberă și Sportul. În anii ‘90, setea de informație şi dorința de exprimare a dus la apariția a peste 1.500 de publicații și zeci de posturi de radio, iar în 1991 apărea SOTI, primul post TV independent. Deşi accesul la tehnologie era minimal, în anii 2000 jurnaliştii erau chemați peste tot, la conferințe sǎptǎmânale de presǎ la toate partidele politice şi la instituțiile importante, care țineau legǎtura cu cresa printr-un purtǎtor de cuvânt. Știrile se scriau mai greu, de pe reportofoane şi de pe desktop-urile din redacții, dar toți se înghesuiau sǎ aparǎ în presǎ. Apoi a venit criza economicǎ din 2008, care a lovit puternic jurnalismul din România, urmatǎ de rǎspândirea rețelelor social media, iar redacțiile de presǎ scrisǎ nu şi-au mai revenit niciodatǎ.

COLECTIV

30 octombrie 2015
65 de morți
180 de rǎniți

Nici în clipa de fațǎ România nu are vreun centru pentru mari arși! Trei din cele patru promise acum 11 ani sunt în construcție, la Timișoara, Târgu Mureș și București (cel pentru copii). La Timişoara ar fi gata în proporție de 75 – 80%, potrivit Ministerul Sănătății, cu lucrări la partea de structură realizate în proporție de 100%, arhitectură 70% și instalații 75%. Se zvoneşte cǎ recepția ar fi posibilǎ în 2026. Primele promisiuni privind construirea de centre de mari arși în România datează din 2014, cu un an înaintea incendiului din clubul Colectiv.

WELCOME HOME

10 august 2018
Peste 300 de persoane rǎnite.
Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
16 inculpați, ofițeri şi subofițeri ai Jandarmeriei, între care fostul director adjunct al Jandarmeriei București colonelul Laurențiu Cazan, sunt cercetați pentru purtare abuzivǎ, dar dosarul e pe cale sǎ se prescrie din cauza amânǎrilor.

Protestul anticorupție din 10 august 2018 a fost numit şi „Mitingul Diasporei”, la care au participat zecii de mii de români întorşi în țarǎ. El a fǎcut parte dintr-un protest maraton anti guvernul PSD, început în februarie 2017.

Diaspora României a continuat sǎ creascǎ. 57.000 de persoane au emigrat din România în 2018. 5,7 milioane de români locuiesc în prezent în afara granițelor, conform datelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe de la începutul anului 2025.

ANCORE ISTORICE 9 RUŞINI DIN ISTORIA RECENTǍ