GEWALT LA DARABANI
GEWALT LA DARABANI este o dramatizare după ”Procesul locuitorilor din Darabani, înaintea Curții cu Jurați din Dorohoi: darea de seamă in-extenso, cu pledoariile D-lor T. Maiorescu, L. Dimitriu, N. Voinov, P. Ghica, Lepădat, Mândru, Nic. Ionescu şi G. Cimara şi raportul Procurorului General Remus Opran”(ediție îngrijită de Victor Teișanu).
Scenariul și regia: Ionuț Caras
Distribuția: Diana Buluga, Andreea Șovan, Matei Rotaru, Ionuț Caras, Mălina Andreescu, Radu Trică, Diana Licu, Dragoș Ioniță
Ce zice istoria?
„În oraşul Darabani, a avut loc cel mai mare proces din istoria justiţiei româneşti de până la 1878. Evenimentul a fost consemnat în istorie ca „Procesul locuitorilor din Darabani la Curtea cu juraţi Dorohoi”. Respectivul proces viza un conflict între evrei şi români. Durata instrucţiei în acest proces a însumat 16 luni. Numărul dosarelor instrumentate a cuprins 11 volume. Tot în acest proces, au fost inculpate 68 de persoane şi s-au audiat 193 de martori.
La nivel naţional, despre eveniment au scris Eminescu, Haşdeu şi, mai apoi, Iorga. Ecoul internaţional a fost dat de către publicaţiile occidentale pro evreieşti. În această situaţie, Mihail Kogălniceanu, care era ministru de externe, a fost nevoit să intervină cu o informare despre „cazul Darabani”, la finele Congresului de la Berlin.” (Victor Teișanu)
Ce zicem noi?
„Îmi dau seama că, fără să vreau neapărat asta, urmăresc prin proiectul Texte bune în locuri nebune, subiecte controversate cuprinse în texte bine ascunse. Asta s-a întâmplat și cu Gewalt la Darabani. Am lucrat 7 zile cu 7 tineri actori pe un text „adevărat” de aproape 400 de pagini. Textul original reprezintă stenograma procesului de la Darabani din 1877. Un proces celebru în epocă care, oricât de îndepărtat din punct de vedere istoric ar părea, are relevanță mai ales în zilele noastre. De ce? Pentru că se pare că avem mereu o problemă cu „străinii” de orice fel. Nu ne plac evreii, ungurii, negrii, țiganii sau, mai nou, cei care (nu) poartă mască. Pentru că problema conflictelor interetnice are o tradiție veche și dureroasă: Bosnia – Herțegovina, Kosovo, Armenia, Azerbadjan, Covasna, Baia-Mare sau Târgu Mureș (la noi). Asta ca să menționăm doar câteva locuri din istoria recentă.
Conflictul dintre evrei și românii creștini de la Darabani despre care vorbim în spectacolul nostru pleacă de la diferențe economice și sociale între locuitorii târgului. Invidia, corupția, interesul, sărăcia sau alcoolismul sunt câteva din temele dezbătute în Gewalt la Darabani. Ce mi s-a părut interesant e că evreii nu sunt, ca de obicei, victimizați. Desigur, vorbim despre secolul XIX. Adevărul e undeva la mijloc iar spectacolul nu își propune să încline balanța adevărului în nici un fel. Ne-am permis doar să râdem puțin de anumite problematici și să ne oferim libertăți artistice în cazul unor personaje.
Am păstrat în foarte mare parte textul procesului. Să nu vă speriați de cuvintele tari sau de antisemitismul declarat din partea unor ilustre personaje de atunci.
Ce a ieșit? O comedie umană bufă cu accente tragice și cu multe puncte de suspensie.”
(Ionuț Caras)
Gewalt la Darabani a avut premiera oficială chiar la Darabani, în cadrul ediției a șaptea a Festivalului Zilele Nordului.
Festivaluri:
- Zilele Nordului Darabani, 2020
- Zilele Nordului Darabani, 2021
- Festivalul Internațional de Teatru Piatra Neamț, 2021